De ce Romania inca nu este membra Schengen ?! (contrabanda cu țigări )

Adica tu arestezi politisti pentru Doi pui, mămăligă, trei peşti, whisky sau mâncare pentru câini si inchizi ochii la tirurile care transporta ilegal tigari!

Dezvăluiri din mafia traficanților de țigări – Gheorghe Petic!  – JurnalTV.md

Vreau sa va propun ca sa cititi trei articole de pe 3 saituri diferite, rog sa cititi cu foarte mare atentie, ca sa faceti concluziile corecte! Incercati sa intelegeti de ce unii sunt arestati pentru … iar altii circula in libertate cu toate ca au …! 

Mită pentru poliţiştii intraţi recent în vizorul DNA: Doi pui, mămăligă, trei peşti, whisky sau mâncare pentru câini – mediafax.ro

Doi pui, o mămăligă, trei peşti, o sticlă de whisky, mâncare pentru câini sau 15 fripturi sunt câteva dintre produsele pretinse sau primite drept mită de poliţiştii intraţi recent în vizorul DNA, în timp ce decanul de la Medicină Iaşi a favorizat un candidat pentru o tavă şi un ceainic.
Imaginea articolului Mită pentru poliţiştii intraţi recent în vizorul DNA: Doi pui, mămăligă, trei peşti, whisky sau mâncare pentru câini

Mită pentru poliţiştii intraţi recent în vizorul DNA: Doi pui, mămăligă, trei peşti, whisky sau mâncare pentru câini
Ultimul caz din Poliţie ajuns în atenţia procurorilor anticorupţie este cel de la Inspectoratul de Poliţie Judeţean Teleorman.
Şeful Poliţiei Rutiere Teleorman, comisarul Dănuţ Dobre, a fost arestat joi seară, de Curtea de Apel Bucureşti pentru trafic de influenţă (10 infracţiuni), luare de mită (patru infracţiuni), complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit şi complicitate la infracţiunea de favorizarea făptuitorului (două infracţiuni).
Pastramă şi ţuică, dar şi mămăligă şi mâncare pentru câini, primite mită la Teleorman
Comisarul Dănuţ Dobre este acuzat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) că primea mită pentru a facilita obţinerea de permise auto şi pentru a determina poliţişti să aplice sancţiuni mai blânde unor şoferi. În referatul cu propunere de arestare preventivă, procurorii precizează că pentru intervenţiile făcute şeful Poliţiei Rutiere Teleerman a primit mită pastramă de oaie, hrană pentru câini, doi pui şi o mămăligă, ţuică, dar şi bani.
Conform anchetatorilor, pe 10 iulie, comisarul i-a cerut unui subordonat să-i aplice o sancţiune mai blândă unui şofer care a depăşit viteza legală. În schimb, persoana pentru care a intervenit Dănuţ Dobre s-a întâlnit cu acesta, în 8 septembrie, în zona Stadionului din Alexandria şi i-a dat mită aproximativ şapte kilograme de pastramă de oaie, “evaluată de mituitor la 140 de lei”.
Pe 21 iulie 2015, comisarul Dobre i-a promis unui bărbat că îi va ajuta fiul să fie declarat „admis” la proba practică a examenului pentru obţinerea carnetului de conducere. În schimb, şeful Poliţiei Rutiere judeţene a primit diverse bunuri, printre care şi aproximativ 45 de kilograme hrană pentru câini.
Anchetatorii mai spun că ofiţerul a primit de la Ilie Ivancea, la sediul Poliţiei Rutiere, doi pui şi o mămăligă, după ce ar fi intervenit pe lângă subalternii săi ca să nu-l sancţioneze contravenţional pe un şofer, prieten cu Ivancea.
De asemenea, în luna iulie, Dănuţ Dobre a convins doi poliţişti de la Serviciul Public Comunitar Regim Permise Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor, Compartimentul Regim Permise Conducere şi Examinări, să intervină pentru ca un alt bărbat să fie admis la examenul pentru obţinerea permisului de conducere categoriile ”C” şi ”E”, mai arată sursele citate. În schimbul acestei intervenţii, în 31 iulie, bărbatul respectiv i-a dat lui Dobre, chiar în biroul său, bani şi doi litri de ţuică.
În acelaşi dosar a fost arestat preventiv şi procurorul Ovidiu Toma, care este suspectat de favorizarea unor poliţişti de la IPJ Teleorman acuzaţi de agresarea unei persoane şi a unora acuzaţi de acte de corupţie.
Peşte şi whisky – mită pentru Poliţia de Frontieră
În atenţia procurorilor anticorupţie au ajuns şi trei poliţişti de frontieră, între care un şef din Poliţia de Frontieră Giurgiu şi adjunctul Poliţiei de Frontieră Calafat, primii doi fiind acuzaţi că au făcut ”o cercetare administrativă formală” în cazul celui de-al treilea, primind în schimb trei peşti şi o sticlă cu whisky.
Procurorii arată că, în toamna acestui an, Costel Simion, în calitate de adjunct al şefului Sectorului Poliţiei de Frontieră Calafat, i-a solicitat lui Ionuţ Damian, şef Serviciu Control Trafic Frontieră din ITPF Giurgiu (şef ierarhic al celor doi), să efectueze o cercetare administrativă formală în cazul activităţii de serviciu a agentului de poliţie Ovidiu Cotoi, de la Sectorul Poliţiei de Frontieră Calafat (subaltern al lui Simion Costel).
În urma efectuării “cercetării” respective, lui Ovidiu Florinel Cotoi i-a fost dată o sancţiune simbolică, ”deşi faptele de care se făcea vinovat acesta erau de o gravitate ridicată”.
De asemenea, în 11 noiembrie, pentru a “recompensa” activitatea desfăşurată de şeful lor, Costel Simion i-a solicitat, în mod direct, agentului de poliţie să-i remită unele bunuri pentru a le da lui Ionuţ Damian, ”cu ocazia deplasării în localitatea Giurgiu”.
”Din datele existente la dosarul cauzei, a rezultat că inculpatul Simion Costel i-a solicitat inculpatului Cotoi Ovidiu Florinel să-i remită produse alimentare (peşte), pentru a le transmite, la rândul său mai departe, către şeful lor, aspect cu care agentul de poliţie a fost de acord. Totodată, în acelaşi scop, acesta din urmă i-a remis inculpatului Simion Costel, odată cu cei trei peşti, şi o sticlă de whisky 0,7 litri”, mai arată DNA, într-un comunicat de presă din 12 noiembrie.
Pe de altă parte, Costel Simion i-a promis şi oferit lui Ionuţ Damian bunuri procurate personal pentru ca acesta din urmă să intervină la inspectorul şef în favoarea sa, în sensul de a rezolva avansarea unei rude a lui în cadrul Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Calafat şi ”posibil şi alte aspecte privind propria carieră”.
Pe 12 noiembrie, anchetatorii DNA au găsit în maşina lui Simion bunuri alimentare şi băuturi care urmau să fie predate lui Damian, în zona Sectorului de Poliţie de Frontieră Vedea, conform unei înţelegerii verbale dintre ei.
Cei trei poliţişti de frontieră au fost reţinuţi de DNA, pe 12 noiembrie, respectiv Ionuţ Damian, comisar şef de poliţie, şef Serviciu Control Trafic Frontieră din Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră (ITPF) Giurgiu, de DNA pentru abuz în serviciu, luare de mită şi trafic de influenţă, Costel Simion, comisar şef de poliţie, adjunct al şefului Sectorului Teritorial al Poliţiei de Frontieră (STPF) Calafat, pentru instigare la abuz în serviciu, luare de mită, dare de mită şi cumpărare de influenţă, şi Ovidiu Cotoi, agent de poliţie la Sectorului Poliţiei de Frontieră Calafat, pentru dare de mită. Tribunalul Dolj a decis, pe 13 noiembrie, arestarea celor trei poliţişti pentru 30 de zile, decizie menţinută, pe 18 noiembrie, de Curtea de Apel Craiova, care le-a respins contestaţiile.
15 fripturi, cu vin şi apă minerală, pentru o soluţie favorabilă
Comisarul şef Mirel Mişu Mindinică, de la Secţia 11 Poliţie din Bucureşti, a fost reţinut de DNA, pe 12 noiembrie, după ce a fost prins luând mită 190 de lei de la un suspect de furt calificat, de la care anterior ceruse un bax de vin, un bax de apă minerală şi 15 fripturi, pentru a-i soluţiona favorabil dosarul.
“Întrucât nu avea banii necesari cumpărării acelor produse, martorul denunţător i-a înmânat inculpatului suma de 200 lei, urmând ca peste câteva zile să-i mai remită 500 lei”, au scris procurorii DNA în documentul citat.
Comisarul şef Mirel Mindinică a fost prins, pe 11 noiembrie, în timp ce primea 190 de lei de la persoana pe care trebuia să o cerceteze pentru furt calificat. Poliţistul a fost arestat preventiv de Tribunalul Bucureşti pentru luare de mită, decizie menţinută de Curtea de Apel Bucureşti, care, pe 19 noiembrie, i-a respins contestaţia.
O carcasă de oaie pentru şeful Arestului de la IPJ Neamţ
De asemenea, procurorii DNA au mai instrumentat în acest an alte dosare în care cei vizaţi de anchetă au cerut mită diverse bunuri sau sume de bani.
Astfel, Ioan Catană, şeful Centrului de Arest Preventiv din IPJ Neamţ, la data faptelor, a ajunst în atenţia procurorilor anticorupţie, în luna martie, după ce ar fi luat mită, în două rânduri, 900 de euro, o carcasă de oaie şi produse alimentare de 300 de lei.
În cursul lunii noiembrie 2014, susţin procurorii DNA, Ioan Catană ar fi pretins şi primit de la o femeie, cea care a şi făcut ulteriorul denunţul, suma de 500 de euro şi o carcasă de oaie pentru ca soţul acesteia, aflat în arest preventiv la Poliţia Neamţ, să beneficieze de un tratament preferenţial în cursul executării măsurii dispuse de către instanţă.
În aceeaşi perioadă, Vasile Brînzei, şef de tură în cadrul Centrului de Arest Preventiv, ar fi primit de la aceeaşi persoană suma totală de 400 de lei şi produse alimentare în valoare de 90 de lei pentru ca, prin încălcarea atribuţiilor de serviciu, să faciliteze comunicarea femeii cu soţul acesteia.
“În zilele de 6, 18 şi 24 martie 2015, inculpatul Ioan Catană a primit de la aceeaşi persoană denunţătoare suma totală de 400 de euro şi produse alimentare în valoare totală de 300 de lei pentru ca, atât în temeiul atribuţiilor sale de serviciu, cât şi prin încălcarea acestora, să îi asigure condiţii de deţinere mai favorabile soţului denunţătoarei şi să-i permită comunicarea de mesaje către alte persoane. În zilele de 12 şi 16 martie 2015, inculpatul Vasile Brînzei a primit de la aceeaşi persoană denunţătoare suma totală de 150 de lei pentru ca, prin încălcarea atribuţiilor de serviciu, să-i faciliteze comunicarea cu soţul, arestat preventiv în cadrul Centrului, să-i transmită persoanei arestate alimente contrar normelor legale şi pentru a se interesa de declaraţiile date în faţa organelor judiciare de către o altă persoană”, susţineau anchetatorii DNA Bacău.
Decan acuzat că a pirmit mită tavă din cupru, argintată, şi un ceainic
Doina Azoicăi, decanul Facultăţii de Medicină din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” Iaşi, a fost trimisă în judecată, în iunie, de DNA Iaşi pentru că ar fi înscris ilegal la facultate un cetăţean marocan, primind în schimb o tavă din cupru, argintată, şi un ceainic. În acelaşi dosar, au mai fost trimişi în judecată prodecanul aceleiaşi facultăţi, Ionela Lăcrămioara Şerban, precum şi alte trei persoane – un medic ieşean şi doi cetăţeni străini.
Doina Azoicăi şi Ionela Lăcrămioara Şerban sunt judecate pentru luare de mită, abuz în serviciu şi fals intelectual.
Potrivit rechizitoriului întocmit de către procurori, pe 22 noiembrie 2014, decanul Facultăţii de Medicină Iaşi, Doina Azoicăi, a primit de la cetăţeanul marocan Haizoun El Houssine, ajutat de Agha Romeen, o tavă confecţionată din cupru, argintată, în greutate de 1.359 grame (valoare de piaţă minimă 800 lei) şi un ceainic argintat, confecţionat din alamă, cupru şi zinc (valoare de piaţă minimă 100 lei), pentru a accepta înscrierea la facultate, în mod nelegal, a fiului lui Haizoun El Houssine.
În 20 noiembrie 2014, decanul Doina Azoicăi a aprobat înscrierea la studii a fiului lui Haizoun El Houssine, direct in anul II, deşi, pe baza documentelor depuse anterior şi conform scrisorii de acceptare emise de Ministerul Educaţiei si Cercetării Ştiinţifice, tânărul nu putea fi înscris la studii decât în anul I. Procurorii DNA susţin că bugetul Universităţii de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” Iaşi a fost prejudiciat cu suma de 5.000 euro, reprezentând taxa de şcolarizare pe care instituţia de învăţământ ar fi trebuit să o încaseze pentru anul I de studii.
Totodată, medicul ieşean Ligia Nicoleta Buhuş, trimisă în judecată în acelaşi dosar pentru fals intelectual, este acuzat că a emis o adeverinţă din care rezultă că fiul lui Haizoun El Houssine se află în evidenţele cabinetului său medical şi că este sănătos, documentul fiind necesar pentru dosarul de înscriere la UMF Iaşi. Potrivit procurorilor, tânărul originar din Maroc nu se afla în momentul respectiv în România. Haizoun El Houssine şi Agha Romeen vor fi judecaţi sub control judiciar, cei doi fiind acuzaţi de dare de mită, respectiv complicitate la luare de mită.
Procesul decanului UMF Iaşi se judecă la Tribunalul Iaşi, iar următorul termen este pe 7 decembrie.
Luarea de mită este reglementată de articolul 289 din Codul Penal, care prevede la alineatul 1, că “Fapta funcţionarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta”.
De asemenea, acelaşi articol prevede că valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.
Conform articolului 7 din Legea 78/200 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie: “Faptele de luare de mită sau trafic de influenţă săvârşite de o persoană care:a) exercită o funcţie de demnitate publică; b) este judecător sau procuror;c) este organ de cercetare penală sau are atribuţii de constatare ori de sancţionare a contravenţiilor;d) este una dintre persoanele prevăzute la art. 293 din Codul penal se sancţionează cu pedeapsa prevăzută la art. 289 sau 291 din Codul penal, ale cărei limite se majorează cu o treime”.

În mare secret, România se spală pe mâini în cazul Plahotniuc. DIICOT îi pasează dosarul în Republica Moldovawww.g4media.ro

DIICOT a formulat cerere de transfer a procedurii penale în Republica Moldova în dosarul care îl vizează pe oligarhul Vladimir Plahotniuc, omul care controlează de facto statul vecin, rezultă din documentele aflate la dosar, consultate de G4Media.ro În noiembrie anul trecut, presa de la Bucureşti şi Chişinău anunţa că şeful Partidului Democrat din Moldova este vizat de un dosar penal în România, la DIICOT, pentru mai multe infracţiuni: constituirea de grup infracţional, şantaj, înşelăciune şi spălare de bani. Vladimir Pahotniuc are cetăţenie româna încă din 2001, sub o altă identitate, Vlad Ulinici.
(Sursa foto: Facebook, Vlad Plahotniuc)
Urmărirea penală a fost începută in rem anul trecut. Dosarul a fost constituit în aprilie 2017 ca urmare a unei plângeri penale formulate de cetăţeanul ruso-moldovean Veaceslav Platon, fost parlamentar în Republica Moldova şi apropiat de fostul premier Vlad Filat, aflat în detenţie. Platon se află la rândul lui în închisoare la Chişinău, fiind condamnat la 18 ani de detenţie pentru spălare de bani în cazul “the Russian Laundromat” (maşina de spălat bani rusească).
Platon a reclamat autorităţilor române că Vladimir Plahotniuc l-ar fi înşelat şi deposedat de acţiuni la bănci şi companii de asigurare din Republica Moldova: Victoriabank, Banca de Economii, ASITO, Victoria-Asigurări şi Alfa Engineering. El s-a plâns procurorilor români că Vladimir Plahotniuc ar fi pus la cale un “take over” al afacerilor sale prin intermediul autorităţilor din Republica Moldova – Banca Centrală de la Chişinău şi organele de procuratură.
  • „Platon precizează că toate aceste acţiuni au fost realizate prin intermediul Băncii Naţionale a Republicii Moldova şi a organelor de urmărire penală din Republica Moldova, determinate de către Plahotniuc, care şi-a exercitat influenţa sa asupra persoanelor cu atribuţii din cadrul acestor instituţii, iar ulterior în cursul anilor 2014 şi 2015, în contextul unor întâlniri dintre Platon şi Plahotniuc, direct cât şi indirect, prin intermediul altor persoane interpuse, ultimul l-ar fi şantajat pe primul, solicitând clasarea dosarelor penale ale lui Platon şi ale apropiaţilor săi în schimbul unor declaraţii notariale cu conţinut nereal date de către Platon”, se arată în ordonanţa procurorului DIICOT Raluca Negulescu de începere a urmăririi penale in rem (faţă de fapte, nu faţă de persoane).
Cerere de transfer la Tribunal. În februarie acest an, DIICOT a cerut Tribunalului Bucureşti să aprobe cererea de transfer a procedurii penale în Republica Moldova pentru mai multe motive:
“Posibilele infracţiuni sesizate nu au fost comise, nici măcar în parte, pe teritoriul statului român şi, în consecinţă, administrarea unor mijloace de probă ar fi extrem de îngreunată”, arată procurorii DIICOT în cererea de transfer a procedurii penale. DIICOT mai arată că, deşi Plahotniuc are cetăţenia română, el locuieşte mai mult în Republica Moldova, iar faptele de care este acuzat de către Veaceslav Platon ar fi fost comise tot acolo.
Tribunalul Bucureşti a admis solicitarea DIICOT la începutul lunii martie, iar marți, 15 mai, se judecă apelul la Curtea de apel Bucureşti. Procedurile judiciare nu sunt anunţate pe site-urile Tribunalului şi Curţii de Apel Bucureşti fiind invocat “elementul de extraneitate”, însă informaţiile sunt certe, potrivit documentelor consultate de G4media.ro
Care este miza. Expertul în spaţiul ex-sovietic Armand Goşu explică care este miza transferării dosarului lui Plahotniuc în Republica Moldova:
“Daca dosarul ajunge în instanţele din Republica Moldova, va fi controlat direct de Plahotniuc. De fapt, asta e miza cazului. DIICOT nu e controlat de Plahotniuc, acesta are relaţii la Bucureşti în cercurile înalte ale puterii, în PSD, în zona serviciilor de informaţii, mai ales SIE, dar cazul lui ar putea sa fie cercetat aici de procurori adevăraţi. Or, asta vrea oligarhul moldovean să evite. Fiind şi cetăţean român, DIICOT are toate motivele să trimită dosarul unei instanţe româneşti spre a fi judecat”, a declarat Goşu pentru G4media.ro.
Cine e Platon Veaceslav. Este considerat creierul afacerii “The Russian Laundromat”, o schemă financiară prin care ar fi fost spălate între 20 şi 80 de miliarde de dolari din Rusia, printr-o reţea de bănci, multe dintre ele din Moldova şi Letonia, în perioada 2010 – 2014. Banii spălaţi s-ar fi întors în Rusia la oligarhii apropiaţi de Vladimir Putin.
Platon a fost parlamentar în Republica Moldova între 2009 şi 2010 din partea Alianţei Moldova Noastră, partid politic care a fuzionat cu Partidul Liberal Democrat (PLDM) al lui Vlad Filat. Este considerat, aşadar, unul dintre apropiaţii fostului premier, Vlad Filat, aflat şi el în detenţie. Platon este om de afaceri cu interese în domeniul bancar şi industria zahărului în Republica Moldova şi al energiei atomice în Ucraina. Are şi cetăţenia rusă.
Cine e Vladimir Plahotniuc. Este considerat oligarhul care controlează de factoRepublica Moldova. Este preşedintele Partidului Democrat din Republica Moldova. În septembrie 2014, PD din Republica Moldova a semnat un acord de colaborare cu PSD, condus pe atunci de Victor Ponta.

„Operațiunea” de la Prut sau cum are loc contrabanda cu țigări în România – crimemoldova.com

Contrabanda cu țigări peste râul Prut continuă să fie o afacere înfloritoare. În timp ce autoritățile de la București bat alarma că grosul țigărilor de contrabandă vine din Republica Moldova, cei de la Chișinău dau asigurări că situația se află sub control. Pe de altă parte, în ultimul timp se atestă un nou fenomen, țigările de contrabandă care ajung din Republica Moldova în România sunt de producție chinezească și au ajuns la noi la fel, prin contrabandă. Iar tot mai multe voci susțin că transportul ilicit de țigări ar fi protejată de persoane influente din Chișinău.

Dacă până nu demult, atunci când se vorbea despre contrabanda cu țigări toți arătau cu degetul la Vlad Filat, supranumit „regele contrabandei”, după încarcerarea fostului premier, actuala guvernare încearcă acum să ne convingă că acest fenomen aproape că a fost contracarat.
Informațiile care vin de peste Prut însă ne demonstrează contrariul. Fenomenul contrabandei cu țigări din Republica Moldova există, ia amploare și pare să fie organizat la cel mai înalt nivel de persoane influente.
Contrabandă record cu țigări chinezești

În noaptea de 3 iunie, pe malul drept al râului Prut, în apropiere de orașul Ungheni, autoritățile române au reținut un tir cu numere de înmatriculare din Maramureș, care s-au dovedit a fi false, încărcat cu țigări „Ashima”, produse în China.

Polițiștii români au numărat 570 baxuri cu 285 de mii de pachete de țigări.
Cercetările prealabile au arătat că lotul de țigări a fost trecut peste Prut din Republica Moldova.Cercetările prealabile au arătat că lotul de țigări a fost trecut peste Prut din Republica Moldova.
Cum a fost trecută contrabanda peste Prut
Lotul de țigări, estimate la cel puțin 6 milioane de lei moldovenești, au fost trecute prin zona de frontieră de lângă orașul Ungheni, până pe malul Prutului, cu un camion.
La mai bine de o lună, pe traseul respectiv au rămas proeminente urmele cauciucurilor, care par a fi de la un camion militar. Poliția de frontieră nu are în dotare astfel de mașini.
urme.png
Pe malul abrupt al Prutului au fost instalate punți din lemn, unde a fost descărcată marfa de contrabandă.
funicular .png
Aici cutiile cu țigări au fost fixate pe platforme speciale și transportate peste Prut cu ajutorul unui funicular instalat din timp.
funicular1.png
De ce partea moldovenească nu a observat nimic
Subdiviziunile de poliție de la frontiera cu Uniunea Europeană sunt dotate tehnic corespunzător, în special din donații externe. În condiții de activitate normală, este aproape imposibil ca cel puțin o persoană să nu nimerească în raza aparatelor de termoviziune. În cazul nostru au rămas neobservate mai multe persoane, care au descărcat țigaretele și le-au transportat peste Prut, camionul, dar și marfa propriu zisă.
Investigațiile prealabile arată că în acea noapte perimetrul respectiv de frontieră a rămas pentru câteva ore fără supraveghere. Graficul de patrulare pentru sectorul respectiv a fost întocmit în așa fel ca zona să rămână nesupravegheată timp de 5 ore. La fel, a fost întocmit și graficul de patrulare din partea dreaptă a Prutului, ca porțiunea de frontieră pe unde a trecut lotul de contrabandă să rămână nesupravegheată în același timp. 
Fostul polițist de frontieră, Gheorghe Petic, ne-a ajutat să reconstituim cum au ajuns țigările de contabandă peste Prut.
  

aaaa

Contrabanda cu țigări peste râul Prut continuă să fie o afacere înfloritoare. În timp ce autoritățile de la București bat alarma că grosul țigărilor de contrabandă vine din Republica Moldova, cei de la Chișinău dau asigurări că situația se află sub control. Pe de altă parte, în ultimul timp se atestă un nou fenomen, țigările de contrabandă care ajung din Republica Moldova în România sunt de producție chinezească și au ajuns la noi la fel, prin contrabandă. Iar tot mai multe voci susțin că transportul ilicit de țigări ar fi protejată de persoane influente din Chișinău.
Dacă până nu demult, atunci când se vorbea despre contrabanda cu țigări toți arătau cu degetul la Vlad Filat, supranumit „regele contrabandei”, după încarcerarea fostului premier, actuala guvernare încearcă acum să ne convingă că acest fenomen aproape că a fost contracarat.
Informațiile care vin de peste Prut însă ne demonstrează contrariul. Fenomenul contrabandei cu țigări din Republica Moldova există, ia amploare și pare să fie organizat la cel mai înalt nivel de persoane influente.
Contrabandă record cu țigări chinezești

În noaptea de 3 iunie, pe malul drept al râului Prut, în apropiere de orașul Ungheni, autoritățile române au reținut un tir cu numere de înmatriculare din Maramureș, care s-au dovedit a fi false, încărcat cu țigări „Ashima”, produse în China.

contrabandă
Polițiștii români au numărat 570 baxuri cu 285 de mii de pachete de țigări.
tigări
Cercetările prealabile au arătat că lotul de țigări a fost trecut peste Prut din Republica Moldova.
ahima.png
Cum a fost trecută contrabanda peste Prut
Lotul de țigări, estimate la cel puțin 6 milioane de lei moldovenești, au fost trecute prin zona de frontieră de lângă orașul Ungheni, până pe malul Prutului, cu un camion.


La mai bine de o lună, pe traseul respectiv au rămas proeminente urmele cauciucurilor, care par a fi de la un camion militar. Poliția de frontieră nu are în dotare astfel de mașini.
urme.png
Pe malul abrupt al Prutului au fost instalate punți din lemn, unde a fost descărcată marfa de contrabandă.
funicular .png
Aici cutiile cu țigări au fost fixate pe platforme speciale și transportate peste Prut cu ajutorul unui funicular instalat din timp.
funicular1.png
De ce partea moldovenească nu a observat nimic
Subdiviziunile de poliție de la frontiera cu Uniunea Europeană sunt dotate tehnic corespunzător, în special din donații externe. În condiții de activitate normală, este aproape imposibil ca cel puțin o persoană să nu nimerească în raza aparatelor de termoviziune. În cazul nostru au rămas neobservate mai multe persoane, care au descărcat țigaretele și le-au transportat peste Prut, camionul, dar și marfa propriu zisă.
Investigațiile prealabile arată că în acea noapte perimetrul respectiv de frontieră a rămas pentru câteva ore fără supraveghere. Graficul de patrulare pentru sectorul respectiv a fost întocmit în așa fel ca zona să rămână nesupravegheată timp de 5 ore. La fel, a fost întocmit și graficul de patrulare din partea dreaptă a Prutului, ca porțiunea de frontieră pe unde a trecut lotul de contrabandă să rămână nesupravegheată în același timp. 
Fostul polițist de frontieră, Gheorghe Petic, ne-a ajutat să reconstituim cum au ajuns țigările de contabandă peste Prut.
  
Cine ar sta în spatele lotului de contrabandă din 3 iunie?
Cel care ar fi semnat graficul de patrulare în zona respectivă este Sergiu Lungu, șef-adjunct al Direcției Regionale Vest a Poliției de Frontieră, un pensionar al Ministerului de Interne, numit în funcția respectivă la 3 mai, 2017. La moment, acesta ar fi suspendat din funcție fiind cercetat penal.
Potrivit unor surse din cadrul Poliției de Frontieră, în „afacere” ar fi implicat Alexandru Slivinschi, șef-adjunct al sectorului Ungheni din cadrul Direcției Regionale Vest a Poliției de Frontieră, numit în funcție la 1 august, 2016. Soția lui Alexandru Slivinschi, care la moment se află în concediu de maternitate, de asemenea este angajată la Direcția Regională Vest a Poliției de Frontieră.
Soții polițiști .png
Soții polițiști Alexandu și Svetlana Slivinschi. Sursa: facebook.com
Alexandu Slivinschi este frate cu Andrei Slivinschi, șeful Direcției regionale Vest a Poliției de Frontieră, numit în funcție la 1 august, 2016.
Andrei Slivinschi.png
Andrei Slivinschi. Sursa: border.gov.md
Andrei și Alexandru Slivinschi mai au un frate, Mihai Slivinschi, care este șef al sectorului Poliției de Frontieră de la Aeroportul Internațional Chișinău din 27 martie, 2017.
Sursele din cadrul Poliției de Frontieră mai susțin că frații Slivinschi ar fi apropiați de-ai lui Veaceslav Garștea, șef-adjunct al Inspectoratul General de Poliție de Frontieră al MAI. Garștea a ajuns în funcția respectivă la 17 octombrie, 2016, după ce timp de aproape 2 ani a ocupat funcția de șef al Sectorului Poliției de Frontieră de la Aeroportul Internațional Chișinău.
Potrivit presei românești, cel care ar fi facilitat trecerea peste frontieră a țigărilor chinezești din Republica Moldova ar fi comisarul Dumitru Leonardo Melinte, șef-adjunct al sectorului Nicolina, Poliția de Frontieră Iași. Dumitru Leonardo Melinte a mai fost în vizorul procurorilor în anul 2010, când era în funcția de șef al Poliției de Frontieră Române la Punctul de Trecere Sculeni. Numele lui Melinte a apărut în scandalul traficului de țigări pe la vama Sculeni, care ar fi fost organizat de premierul de atunci, Vlad Filat.
Dumitru Leonardo Melinte este cumătru cu Flavius Vasile Onofrei, ultimul este șef-adjunct al Oficiului EUBAM în Moldova, EUBAM fiind Misiunea Uniunii Europene de Asistență la Frontieră în Moldova și Ucraina.
Flavius Vasile Onofrei.png
Flavius Vasile Onofrei, în dreapta. Sursa: border.gov.md
Cei 2 cumetri, care s-au înscris la studii de doctorat la Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova, ar fi fost văzuți la diferite petreceri în compania unor demnitari din Republica Moldova.
Chișinăul tace
Deși a trecut mai bine de o lună de la depistarea lotului de contrabandă de la Ungheni, Chișinăul nu a venit cu o declarație oficială asupra acestui caz. Motivul invocat este că lotul de contrabandă a fost depistat pe teritoriul României.
Fostul angajat al Poliției de Frontieră, Gheorghe Petic, care se declară martor a celor întâmplate, a făcut declarații în presă despre acest caz, însă factori de decizie din cadrul Ministerului de Interne de la Chișinău l-au acuzat de denigrarea imaginii poliției. 
La solicitarea CrimeMoldova, Raisa Novițchi, șefa serviciului de presă al Inspectoratului General Poliție de Frontieră, ne-a transmis următoarea declarație, cu mențiunea că aceasta este poziția oficială a instituției pe care o reprezintă:„Pe acest caz sunt pornite două cauze penale – trecere ilegală a frontierei de stat și contrabandă. Una din aceste cauze penale a fost deschisă de către Poliția de Frontieră chiar în ziua înregistrări infracțiunii. În prezent ambele cauze penale se instrumentează de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, iar pentru a nu periclita mersul investigațiilor nu vom oferi detalii pe caz. Precizăm că, paralel Poliția de Frontieră și SPIA a MAI gestionează două anchete disciplinare”.
Nici cei de la PCCOCS nu au oferit mai multe detalii, pentru a nu „prejudicia” ancheta.
Deși în presă s-a făcut aluzie că în acest caz ar fi implicate persoane influente din PDM, conducerea formațiunii, care se află la guvernare, nu a venit cu o reacție.
Bucureștiul alarmat, iar la Chișinău totul e bine
Acesta nu este unicul caz de contrabandă cu țigări din Republica Moldova. În martie 2017, polițiștii români au reținut lângă Iași un microbuz din Republica Moldova cu 60 de baxuri de țigări „Ashima”, ascunse printre puieți de pomi fructiferi. Peste puțin timp, mijlocul de transport, cu tot cu țigări, este scos de pe teritoriul României și întors în Republica Moldova. În acest caz a fost reținut un vameș moldovean. La 10 martie în vama moldovenească a fost reținut un camion cu 200 baxuri de țigări fără timbre, exact de lângă aparatul de scanare a tirurilor.
Ileana Dumitru, Director Juridic și Relații Publice în cadrul British American Tobacco Europa Centrală și de Sud, a spus că în prima jumătate a lui 2018, rețelele de contrabandă cu țigarete au reușit să își crească vânzările față de aceeași perioadă a anului trecut, piața neagră din România crescând de la 15,5% la16,3%. Conform unui studiu întocmit de Novel Research, 1 punct procentual de contrabandă valorează aproximativ 35 de milioane de euro. Cele 16 puncte procentuale ale pieței pe care o reprezintă contrabanda cu țigarete estimată oficial înseamnă o pierdere pentru statul român de aproximativ a 560 de milioane de euro pe an.
Conform portalului stopcontrabanda.ro, în 2017 autorităţile române au împiedicat circa 150 de milioane de ţigarete să ajungă pe piaţa neagră, reprezentând însă doar circa 3% din totalul ţigărilor ilicite consumate în ţară. 
Nivelul pieţei negre din România este mult peste media europeană de 9%, iar regiunea cea mai afectată de contrabanda cu ţigări rămâne în continuare nord-estul ţării. Aici se află graniţele cu Ucraina şi Republica Moldova, principalele ţări de origine pentru ţigările de contrabandă ce ajung sa fie consumate în România.
Potrivit raportului pentru 2017 a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, anul trecut au fost documentate 177 de cazuri de trafic ilicit de țigări, în care au fost capturate peste 185 de mii de pachete de țigări. „Dinamica indicatorilor statistici ce caracterizează traficul ilicit de țigări, denotă o diminuare a cazurilor cu 21%, față de aceeași perioadă a anului 2016. Potrivit datelor statistice, această categorie de activitate infracţională este specifică segmentului de frontieră cu România”, se arată în document.
Într-un interviu oferit postului de televiziune Moldova 1 la finele anului trecut, Veaceslav Garștea a declarat că traficul ilicit cu țigări în România s-a diminuat simțitor.
source post : crimemoldova